dana1967

Just another WordPress.com site


Ce este eleganța?

Bunele Maniere

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, termenul eleganță provine din limba franceză élégance sau din latinescul elegantia și este definit ca fiind

calitatea de a fi elegant, de a avea sau de a fi făcut cu gust, cu rafinament, cu grație. ♦ Distincție în limbaj, în stil etc

Conform Dicționarul de Neologisme,1986, eleganța reprezintă

distincție, grație în atitudini, în maniere; rafinament, gust, distincție în felul de a se îmbrăca, în croiala hainelor.

Conform NODEX, 2002, eleganța se referă la:

  • Caracter elegant.
  • Modalitate de exprimare caracterizată prin stil distins.
  • Distincție în comportare sau în felul de a se îmbrăca.

Eleganța este combinația potrivită dintre distincție, naturalețe, grijă și clasă spunea Cristian Dior. Dintre toate cele patru caracteristici menționate mai sus, grija este cea mai importantă. Grija în alegerea hainelor, grija pentru felul în care le porți, grija pentru păstrarea lor.

Eleganța nu depinde de bani. O persoană poate fi elegantă dacă…

Vezi articol original 230 de cuvinte mai mult

Anunțuri


Arta unei vieți elegante

Bunele Maniere

A fi elegant/ă ține de alegerea noastră. A fi elegant/ă nu înseamnă doar a-ți potrivi hainele din garderobă cu accesoriile sau trendul anului. A fi elegant/ă în viață ține de o anume atitudine care vine din interior și emană prin toți porii, dar mai ales transmite celor din jur sentimente de admirație față de privirea ta, vorba ta, mersul tău, reacțiile zilnice și grija față de tot ce te înconjoară.

A trăi elegant, pentru mine, înseamnă a rămâne în amintirea celor din jur ca fiind o persoană despre care nu ai găsi decât cuvinte de admirație. Totul se reduce la o selecție atentă, așa cum evidențiază Eunice, în minunata lucrare de cercetare pe tema eleganței. Iată ce recomandă persoanelor interesate de a începe să trăiască cu eleganță:

Gândește-te la ce este CEL MAI important pentru tine în viață și ai grijă ca acest lucru să se reflecte în acțiunile…

Vezi articol original 355 de cuvinte mai mult


Cine îmi trăiește viața?

Cine îmi trăiește viața?

Poienita lu' Ene

Cu ceva ani în urmă am fost chemat să stau de vorbă cu o doamnă internată în reanimare. Nu ţin minte amănuntele strict medicale, pentru că sunt interesat de om şi nu de boală. Doamna avusese un accident urât de tot şi era în stare destul de gravă. Conştientă, cu creierul intact, dar nu putea vorbi. Trupul parcă fusese călcat de tren. Nu putea merge, avea şi sondă urinară. Motivul chemării mele? Doamna nu mai voia nimic. Şocul trecerii de la sănătos la bolnav grav fusese atât de mare că se blocase. Nu mai voia să mănânce, nu mai voia să răspundă prin mişcări ale capului, nu mai voia să relaţioneze, nu mai voia nimic. Voia să fie lăsată să moară.

Poate că abordarea mea nu a fost conform dogmelor:

-Doamnă, starea dumneavoastră e gravă. La acest moment vine altcineva şi vă mişcă în locul dumneavoastră corpul (adică gimnastică şi…

Vezi articol original 753 de cuvinte mai mult