dana1967

Just another WordPress.com site


Dragă Domnule Timp,

EXCEPTIONAL !!!!!!

Nicoleta Cristea

601767_608843475824009_746097607_n

Mă gândeam să îţi scriu de mult, dar n-am timp, Timpule. Nesuferitule!   Când eram mică am învăţat la şcoală, că Timpul este un bătrân, care locuieşte într-un castel, construit în formă de ceas. Ce mult mi-a plăcut aceea poveste! Apoi,  am crescut şi am văzut cât de repede zbori am început să mă supăr pe tine.

Dintre toţi copii tăi săptămâna fuge cel mai repede! Apoi luna, apoi anul !

Unde alergi atât de obraznic şi ne furi  clipele …

Te urăsc, Timpule! Ieri eram copil  şi azi  sunt adult, iar copilăria e departe în  urmă…

Te urăsc, Timpule! Atunci când sună ceasul dimineaţa,

Te urăsc, Timpule! Atunci când n-am timp să plec la piaţă, mă rog, supermarket,

Te urăsc, Timpule! Atunci când grăbită mă întorc acasă pentru alte miliarde de lucruri!

Te urăsc, Timpule! Atunci când iei şi  uiţi să dai!

Te urăsc Timpule! Ştiai asta !  Dar voi…

Vezi articol original 547 de cuvinte mai mult

Reclame

O ștampilă și o parafă

Super articol !!!!

Nicoleta Cristea

colop_1502401232-1-300x300

Cândva de mult cineva, a  lăsat un testament prin care dorea ca imobilul în care a trăit să devină spital. Timpul, a trecut și visul omului s-a împlinit. Casa lui este  astăzi spital! Prima ștampilă, a marcat documentul de atestare al spitalului acum mai bine de 100 de ani.  Ștampilele medicilor, sunt așezate frumos în locuri doar de ei știute, de unde sunt lansate pașapoartele pentru sănătatea pacienților. Uneori, ar putea să ștampileze copacii, care împrejmuiesc grădina mare și verde.

Azi, pare să fie o zi la fel ca și cea de ieri, pentru personalul spitalului, sunt zile și zile. Un pacient externat ieri, se întoarce azi, supărat pe el însuși, că a uitat să pună ștampila unității, așa cum i-a spus medicul când s-a externat: Am plecat repede și  am uitat să cer să mi se pună și parafa asta!  zice pacientul, când revine a doua zi la spital…

Vezi articol original 635 de cuvinte mai mult

Această galerie conține 11 fotografii.

Toamna, poveste şi culori

SUPERB !!!

Nicoleta Cristea

Într-o  zi, Toamna mi-a bătut la uşă… ! Privesc pe geamul biroului, cum Vara dispare uşor. Parcă, cineva începe, să picteze natura: frunzele copacilor capătă, o  culoarearămie.Pe pământ se aşterne un covor pastelat, de laverdelagalben,   uneori chiar roşu.

tee-1698297_960_720

Cioc ! Cioc! Se aud  bătăi, în  uşă … trezită din feeria de culori… iau ceaiul de pe foc: “Cine să fie?! “ .

Bună! Eu sunt … Toamna! zice ea.

Bine ai venit ! Te cunosc şi  te  recunosc în fiecare an … te regăseşti în culorile naturii.  Bei un ceai?! îi zic eu deloc mirată de musafirul surpriză.

Era îmbrăcată într-o rochie lungă de culoare galben-verzui.Avea, părul prins în coc, cu  frunze şi flori viu colorate.

Vreau să îmi schimb ţinuta!  zice  ea. Timpul m-a trimis la tine! Ne vom întâlni  peste  o săptămână. Noi, Anotimpurile, vrem timp pentru frumuseţea noastră; …

Vezi articol original 523 de cuvinte mai mult

Această galerie conține 5 fotografii.